Mihai Serban

07/05/2012

Traseul ruinelor judetului Prahova

Filed under: istorie,turism — admin @ 06:43

  By dan | March 13, 2012 Cultura in PrahovaStiriTurism in Prahova

Explorare urbana in localitatile Floresti, Filipestii de Targ, Targsoru Vechi, din judetul Prahova

Traseu: Ploiesti – Floresti – Catina – Calinesti – Filipestii de Targ – Bratasanca – Targsoru Nou – Strejnic – Targsoru Vechi – retur Strejnic – Ploiesti

In Romania se formeaza incet-incet un nou tip de turism, un fel de aripa a turismului cultural-istoric, pe care eu l-as numi “turismul istoric de ruine abandonate”. Nu stiu daca vreun proprietar al unui astfel de obiectiv turistic s-ar bucura sa stie ca batatura lui este intr-un astfel de circuit neconventional, dar in mod sigur unii se multumesc cu situatia si chiar se bucura de venirea unei mase importante de turisti.

Imprejurimile orasului Ploiesti abunda in monumente istorice de importanta nationala. Unele sunt intens promovate (Manastirea Ghighiu), altele sunt relativ promovate (Manastirea Pissiota de la Brazi), iar altele sunt “la dispozitia” exploratorilor urbani, care se intereseaza in mod special de ele. Este si cazul traseului nostru de azi, un tur al celor mai frumoase cladiri ruinate din zona de campie a Ploiestiului.

In localitatea Floresti se poate ajunge cel mai usor cu trenurile Regio, singurele care opresc si in gara Floresti Prahova – situata pe magistrala 300 Bucuresti – Brasov – Oradea, intre statiile Ploiesti si Campina (a doua de la Ploiesti). Gara se afla la marginea de est a satului, iar distantele din localitate nu sunt tocmai semnificative pentru pietoni. Daca alegem masina personala, la Florestii de Prahova putem ajunge urmand drumul catre munte (DN1) pana la ramificatia cu indicator spre Filipestii de Padure si Moreni, pe DJ 720, ce se deschide la stanga (vest) cum mergem spre Campina. Intersectia este la cateva sute de metri nord de intrarea (in partea opusa) in orasul Baicoi. Urmand DJ 720, trecem de podul peste calea ferata si intram in Floresti, unde ne oprim la primul obiectiv din circuitul nostru: Palatul Cantacuzino sau Micul Trianon. De la Ploiesti pana la Floresti avem de parcurs 23 de kilometri.

In capatul de vest al satului se inalta ruina acestui castel al lui Grigore Cantacuzino, supranumit Micul Trianon datorita proiectului asemanator cu cel de la Versailles. Se spune ca nimeni nu a apucat vreodata sa locuiasca in cladire, iar aceasta a cazut in ruina datorita cutremurelor, dar mai ales a hotilor de materiale. Ce a mai ramas din el de la terminarea lui (1913) este pus “in conservare”, iar accesul turistilor este permis, pe poarta sudica, pe langa turnul de apa! Mai precis, se intra pe o straduta ingusta aflata imediat la vest de intersectia drumurilor judetene DJ 720 si DJ 144, conform imaginii satelitare. Atentie! Indicatorul turistic aflat pe soseaua judeteana in centrul satului Floresti va trimite eronat la dreapta cale de 2 kilometri! Acest indicator se afla la intersectia mentionata mai sus, fata de care intrarea pe domeniu se afla in cu totul alta directie (inainte) si la o distanta mult mai mica (100 de metri).

Proprietar este, incepand cu 2009, un om de afaceri care a cumparat domeniul de la urmasii lui Grigore Cantacuzino, carora le-a fost retrocedat. Starea actuala a cladirii este deosebit de precara, cu prabusiri ale acoperisului si ornamentelor, precum si decopertari ale beciurilor. Practic, doar o parte din zidurile exterioare se mai afla in picioare, precum si turnul de apa, in care se mai poate intra doar la parter, scara fiind rupta. De altfel, intrarea in interiorul cladirii nu este recomandata, datorita degradarii avansate (inca mai cad ornamente si caramizi). Palatul este foarte vizitat in ultima vreme de fotografii profesionisti, care aduc cu ei modele si chiar cupluri de proaspat casatoriti, pentru sesiuni foto de neuitat.

Dar palatul de la Floresti este, din punct de vedere cronologic, intre ultimele vestigii lasate de familia dinastica Cantacuzino in judetul Prahova. Iesind inapoi in DJ 720, trecem podul cel lung peste Prahova si intram in satul Catina, in urcus sustinut pe versantul Vaii Prahovei. Trebuie sa retinem ca la toate ramificatiile, varianta noastra merge cel mai la stanga. Ajungem in capatul sudic al satului Catina, aflat la 2 kilometri de Floresti, la intersectia cu DJ 101P spre Campina. Aici, cu aproximativ 1 secol inainte de marele palat din Floresti, a fost construit pe domeniul Mavru-Cantacuzino un complex arhitectural de dimensiuni mai mici, format din conac, turn de apa si anexe. Acestea sunt in stare buna astazi, turnul de apa apartinand unui punct de lucru al Electrica, iar conacul si parcul inconjurator apartin de spitalul de neuropsihiatrie (asadar, domeniul nu este vizitabil). Inaintand spre sud, pe soseaua ce strabate malul drept al Prahovei, intram in satul Calinesti, in capatul caruia – la 1,5 kilometri de domeniul Mavru-Cantacuzino, se afla frumoasa Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Construita intre anii 1636-1646 de un grup de boieri – contemporani cu domnitorul Matei Basarab – biserica nu este nici pe departe o ruina, reprezentand unul din monumentele istorico-arhitecturale cele mai bine restaurate ale judetului Prahova. Cele doua turnulete laterale au fost adaugate in anul 1850. La intrare este pus la dispozitia turistilor intregul istoric al lacasului de cult.

Dupa un popas la frumoasa biserica, ne continuam drumul spre sud, pe DJ 101P, cale de inca 2-3 kilometri. Intram intr-un alt “centru” turistic al Prahovei, un sat incarcat de istorie si arhitectura de valoare, Filipestii de Targ. Aici, pe partea stanga a soselei, vom intalni un alt gard din piatra de rau, dupa specificul marilor domenii boieresti din zona. In spatele gardului, conacul lui Pana Filipescu este in curs de restaurare.

Ridicat in secolul XVII, Conacul Pana Filipescu a adapostit si biblioteca lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, fiul postelnicului Constantin Cantacuzino – care si-a pus la randul sau amprenta pe Filipestii de Targ, dupa cum vom vedea. Conacul, construit de unul din boierii Filipesti (de unde si-a luat si numele) a fost contemporan cu urmatorul nostru obiectiv, situat in centrul satului Filipestii de Targ: Palatul postelnicului Constantin Cantacuzino, aflat in stare de ruina.

Palatul din centrul Filipestilor de Targ este tot o constructie de secol XVII, resedinta a bogatului postelnic al domnitorului Matei Basarab. Din pacate, astazi s-au pastrat doar zidurile si beciul, iar ruina reprezinta “atractia” comunei, in jurul ei fiind amenajat si un parculet. De aici deducem faptul ca terenul se afla in administrarea primariei. In fata ruinei au fost montate chiar si reflectoare, pentru a-i spori atractivitatea si pe timpul noptii. Inainte de a ajunge la Palat, vizavi de biserica satului, observam pe dreapta o alta cladire parasita, cu o fatada interesanta (aduce cu unele cladiri de patrimoniu din Sinaia si Comarnic – tot prahovene), iar pe una din anexe este scris “BAE COMUNALA”. Din pacate, indicatorul turistic pe care scrie “Conacul Pana Filipescu” a fost montat gresit, in fata ruinei Palatului Cantacuzino, in loc sa fie pus cu 500 de metri mai la nord, unde se afla de fapt conacul despre care am vorbit. Colac peste pupaza, satenii nu sunt nici ei familiarizati cu povestile cladirilor abandonate din satul lor…

Parasim Filipestii de Targ si ne continuam drumul pe DJ 101P, prin Ungureni si Bratasanca, pana la intersectia cu DN 72 (Ploiesti-Targoviste). Aici cotim la stanga si inaintam spre est pana la ramificatia cu DJ 140 (la dreapta), pe care daca-l urmam ajungem in localitatile Targsoru Nou si Strejnic. La Strejnic facem dreapta, spre sud, pe DJ 129 si ne apropiem de satul Targsoru Vechi. Inainte de intrarea in acest sat, pe partea dreapta, intalnim Rezervatia arheologica si de arhitectura medievala Targsoru Vechi. Aici a fost vatra orasului medieval Targsor, una din resedintele domnesti ale Valahiei, ce dateaza din timpul lui Mircea cel Batran!. De la Filipestii de Targ pana la Targsoru Vechi avem de mers 24 de kilometri.

Cea mai impunatoare si bine restaurata dintre bisericile Targsorului este cea ctitorita de Antonie Voda din Popesti, in 1671. Este si biserica Manastirii Turnu, care functioneaza astazi pe domeniul sitului arheologic. Imediat la nord de biserica se afla vestigiile curtii domnesti, iar in partea de sud gasim sapaturile arheologice, care au scos la iveala si un mic cimitir din perioada medievala (conform imaginii satelitare).

Facem o mica plimbare prin curtea manastirii, spre sud-est, pentru a vedea fostul loc al Termelor romane, precum si ruina spectaculoasa a Bisericii Albe. Aceasta a fost ridicata la mijlocul secolului XVI de breslele mestesugaresti ale orasului.

Revenind la Biserica de pe incinta domneasca, mergem 100 de metri spre vest de data asta, pentru a admira inca doua ruine ale Targsorului. Biserica lui Mihnea Turcitul sau Biserica Rosie, ctitorita in 1579, este printre cele mai afectate de vremuri, din ea pastrandu-se doar latura sudica a zidului.

Imediat langa Biserica Rosie, se ridica maiestuos un conac, si el parasit, construit de familia Moruzi in secolul XX. Prin urmare, este cel mai nou monument de arhitectura din incinta sitului arheologic, construit in stil neoromanesc.

In extremitatea estica a rezervatiei, aproape de sosea, vom gasi o alta ruina de biserica, atribuita lui Vladislav al II-lea (1447-1456), din care se pastreaza doar temeliile din piatra. Pentru a vizualiza intregul sit arheologic, este bine sa venim la Targsoru Vechi cand nu este zapada sau cel mai bine pe o vreme uscata, fara ploi anterioare. Intrarea este libera, iar staretul manastirii, ieromonahul Valentin, va fi intotdeauna dispus sa ne arate imprejurimile.

Pentru a ne intoarce in Ploiesti, trebuie sa revenim in satul vecin, Strejnic, pe DJ 129. Aici, se cuvine sa mai facem un ultim popas pentru a admira biserica cea noua cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, constructie maiestuoasa finalizata dupa anul 2007.

Pe drumul dintre Strejnic si Ploiesti, pe partea dreapta, se afla noua troita din lemn (care a inlocuit-o pe cea veche) ridicata pe locul unde ar fi fost asasinat Nicolae Iorga de catre legionari. De la Targsoru Vechi pana la intrarea in Ploiesti avem 7 kilometri, iar circuitul nostru se inchide.

sursa: http://arhivadegeografie.wordpress.com

No Comments

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Sorry, the comment form is closed at this time.

Powered by WordPress