<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-2"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Mihai Serban &#187; medical</title>
	<atom:link href="https://www.mihaiserban.ro/?cat=24&#038;feed=rss2" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.mihaiserban.ro</link>
	<description>Aviatie, auto, service, turism, noutati, vulcanizare, tractari auto</description>
	<lastBuildDate>Thu, 26 May 2022 16:13:02 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
		<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
		<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=3.7.41</generator>
	<item>
		<title>Spitalul Fundeni, Profesor doctor docent Butnaru Corneliu</title>
		<link>https://www.mihaiserban.ro/?p=470</link>
		<comments>https://www.mihaiserban.ro/?p=470#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 11 Feb 2013 11:47:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[medical]]></category>
		<category><![CDATA[Pensionari]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.mihaiserban.ro/?p=470</guid>
		<description><![CDATA[&#8220;In 1959, prof. Voinea Marinescu a gandit acest spital ca o unitate dedicata invatamantului medical, a spus prof. Dan Tulbure, directorul celei mai mari &#8220;platforme medicale&#8221; din Romania. Fundeniul s-a &#8220;In 1959, prof. Voinea Marinescu a gandit acest spital ca o unitate dedicata invatamantului medical, a spus prof. Dan Tulbure, directorul celei mai mari &#8220;platforme [&#8230;]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<h2>&#8220;In 1959, prof. Voinea Marinescu a gandit acest spital ca o unitate dedicata invatamantului medical, a spus prof. Dan Tulbure, directorul celei mai mari &#8220;platforme medicale&#8221; din Romania. Fundeniul s-a</h2>
<div id="article-body">&#8220;In 1959, prof. Voinea Marinescu a gandit acest spital ca o unitate dedicata invatamantului medical, a spus prof. Dan Tulbure, directorul celei mai mari &#8220;platforme medicale&#8221; din Romania. Fundeniul s-a extins, incepand cu anul 1964, creand o scoala si un stil de actiune care au permis realizarea unor premiere medicale. La Fundeni s-au realizat primele operatii pe cord deschis, cu circulatie extracorporala, intr-un moment in care procedeul era la inceput pe plan mondial. Primul pacient la care s-a efectuat un transplant renal a fost operat de prof. Eugen Proca, primul serviciu de reanimare s-a organizat la Fundeni, transplantele hepatice s-au efectuat tot aici in premiera&#8221;. Ce inseamna, astazi, platforma Fundeni, cu clinicile si institutele care o alcatuiesc? &#8220;In Centrul de Chirurgie Digestiva si Transplant Hepatic realizam orice procedeu de investigatie si tratament existent pe plan mondial, ne spune prof. Irinel Popescu. De la chemoembolizarile pentru tumori pana la transplantul unor portiuni din ficatul donatorului viu, ne situam la nivelul oricarui institut de profil de pe continent&#8221;. Clinica de Gastroenterologie, condusa de prof. Mircea Diculescu, poate rezolva cele mai dificile cazuri: &#8220;Centrul a fost gandit sa preia pacientii cu afectiuni grave, depasite sau cu un diagnostic greu de precizat, in sfera digestiva, de la sangerarile fara cauza aparenta pana la tumorile neuroendocrine sau sindroamele de malabsorbtie. Avand si un departament de oncologie, putem oferi un tratament complet si integrat&#8221;. Ce a insemnat Fundeni pentru cardiologie ne spune prof. dr. Carmen Ginghina: &#8220;Aici a inceput cardiologia moderna, majoritatea cardiologilor romani au trecut prin acest spital, fie pentru formare, fie pentru supraspecializare&#8221;. Cu toate necazurile din ultima vreme, confirma prof. dr. Virgil Candea, aici se afla o mare concentratie de profesionisti, reprezentand o carte de vizita impresionanta in chirurgia cardiovasculara. Prof. Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Medicilor, a tinut sa fie alaturi de &#8220;concurenta&#8221; de la Fundeni: &#8220;Acum 45 de ani aici era o campie cu maci si cicoare, astazi este simbolul medicinei de varf din Romania. Acest tip de medicina trebuie facuta avand la indemana toate mijloacele de investigatie necesare. Concentrarea de resurse tehnice si specialisti pe o platforma comuna si consultul interdisciplinar permit ca fiecare in parte sa obtina rezultate spectaculoase&#8221;. Dintre cei care au lucrat in Fundeni din prima zi de functionare, la aniversare a participat si Miriam Bergovici. &#8220;Am facut prima garda de pediatrie. Cladirea fusese initial proiectata pentru un spital penitenciar, apoi pentru un spital de ftiziologie. Era impropriu pediatriei si foarte frig. Nici asistente nu aveam, inca se dadeau anunturi pentru angajare. Noroc ca am avut doar cazuri usoare, spitalul nu-si capatase faima si veneau doar oamenii din zona. Prin &#8217;70, cunosteam toata tara prin intermediul pacientilor tratati&#8221;. Prof. Corneliu Butnaru ne surprinde cu o informatie inedita: &#8220;Cladirea a fost gata din 1958. In iarna acelui an a izbucnit o epidemie de gripa. Spitalul a fost plin cu oameni care trebuiau izolati. Abia in primavara anului urmator, dupa ce s-a dezinfectat, s-a putut face inaugurarea oficiala. Aveam un singur aparat Rontgen&#8221;. Astazi, la Fundeni se afla cel mai puternic centru de diagnostic imagistic din tara. &#8220;Forta noastra nu sta doar in aparatele de rezonanta magnetica sau in tomografe, ci in sistemul informatic care ne ajuta sa gestionam datele, ne spune prof. Serban Georgescu, seful Clinicii. Prof. Constantin Arion, seful clinicii de Oncopediatrie, ne rezuma in cateva cuvinte progresele din acesti 45 de ani: &#8220;Cele mai dramatice forme de cancer sunt leucemiile la copil. Avem, astazi, multi pacienti care supravietuiesc, practic vindecati, aproape normal, merg la scoala, iar unii au intrat deja la facultate!&#8221;.</div>
<div></div>
<div><a href="http://www.mihaiserban.ro/wp-content/uploads/2013/02/butnaru-140001.jpg"><img class="alignnone size-full wp-image-3639" alt="Butnaru Corneliu" src="http://www.mihaiserban.ro/wp-content/uploads/2013/02/butnaru-140001.jpg" width="272" height="295" /></a><a href="http://www.mihaiserban.ro/wp-content/uploads/2013/02/butnaru-140002.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-3640" alt="Butnaru Alexandrina" src="http://www.mihaiserban.ro/wp-content/uploads/2013/02/butnaru-140002-237x300.jpg" width="237" height="300" /></a></div>
<div> Profesorul Doctor Docent Corneliu Butnaru a decedat in Iunie 2014 si este inhumat la cimitirul Marcuta din sos. Pantelimon, Bucuresti</div>
<div>Sursa:</div>
<p>http://adevarul.ro/sanatate/medicina/spitalul-fundeni&#8212;platforma-a-industriei-sanatate-romanesti-1_50ababe97c42d5a6637e24dc/index.html#</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://www.mihaiserban.ro/?feed=rss2&#038;p=470</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Profesor doctor Docent Radiolog Corneliu Butnaru</title>
		<link>https://www.mihaiserban.ro/?p=277</link>
		<comments>https://www.mihaiserban.ro/?p=277#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 25 Jan 2012 11:27:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[medical]]></category>
		<category><![CDATA[Uncategorized]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.mihaiserban.ro/?p=277</guid>
		<description><![CDATA[CURRICULUM VITAE - Profesor Doctor Docent Corneliu Butnaru &#8211; Radiolog. - Profesor Doctor Docent Corneliu Butnaru - Nascut la 25 Aprilie 1924-Busteni, judetul Prahova,Romania. - Scoala primara 1931-1935, Busteni( Premiul 1 in toti anii ). - Iulie 1935, reuseste primul, cu media9.84, admis la liceul cu internat , Ion Mesota, Brasov - Bursier permanent, taxe [&#8230;]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p align="center">CURRICULUM VITAE -<br />
Profesor Doctor Docent Corneliu Butnaru &#8211; Radiolog.</p>
<p>-<br />
Profesor Doctor Docent Corneliu Butnaru<a href="http://www.mihaiserban.ro/wp-content/uploads/2013/02/butnaru-140001.jpg"><img class="alignnone size-full wp-image-3639" alt="Butnaru Corneliu" src="http://www.mihaiserban.ro/wp-content/uploads/2013/02/butnaru-140001.jpg" width="272" height="295" /></a></p>
<p>-<br />
Nascut la 25 Aprilie 1924-Busteni, judetul<br />
Prahova,Romania.</p>
<p>-<br />
Scoala primara 1931-1935, Busteni( Premiul 1 in<br />
toti anii ).</p>
<p>-<br />
Iulie 1935, reuseste primul, cu media9.84, admis<br />
la liceul cu internat , Ion Mesota, Brasov</p>
<p>-<br />
Bursier permanent, taxe scolare si taxe de<br />
intretinere, datorate premiilor si mediilor de studiu, pana la absolvirea<br />
liceului in 1943.</p>
<p>-<br />
Media 9.89 la bacalaureatul tinut la brasov,<br />
pentru zonele: Campina, Ploiesti, Sibiu, Fagaras, fiind clasat primul.</p>
<p>-<br />
Admis cu media 8.33, la primul concurs de<br />
admitere (iulie 1943), printre cei 110 candidati admisi pe cele 200 de locuri<br />
la facultatea de medicina generala, din 3000 de inscrisi.</p>
<p>-<br />
S-a tinut un nou concurs pentru restul de 90 de<br />
locuri neocupate, in septembrie, cu 3500 de candidati.</p>
<p>-<br />
Aceasta aglomerare s-a datorat faptului ca<br />
Facultatea de Medicina si Politehnica erau facultatile care scuteau pe cei<br />
reusiti de Scoala de Ofiteri, pentru plecare pe front.</p>
<p>-<br />
Bursier de stat, toata perioada facultatii,<br />
datorita mediilor obtinute, pana la absolvire in 1949.</p>
<p>-<br />
Transferat in 1948 de la Spitalul Militar,<br />
extern la serviciul de radiologie, la spitalul Elias, la deschiderea acestui<br />
spital.</p>
<p>-<br />
La 1 Februarie 1949, numit preparator, in cursul<br />
anului VI de medicina, la clinica de radiologie a spitalului Coltea (sef<br />
disciplina Profesor Doctor Gheorghe Schmitzer). In calitate de preparator am<br />
ajutat la alcatuirea filmotecii didactice precum si la tiparirea cursuluieditat<br />
de colectivul clinicii.</p>
<p>-<br />
1951 examenul de diploma</p>
<p>-<br />
1951 numit asistent universitar</p>
<p>-<br />
1952 &#8211; 1953, a organizat si condus Serviciul de<br />
Radiologie din spitalul construit de Crucea Rosie, Romania, in sprijinul<br />
populatiei coreene in timpul razboiului.</p>
<p>-<br />
1954 numit sef de lucrari si transferat la o<br />
noua Clinica de Radiologie de la spitalul Carol Davilla, sub conducerea<br />
Conferentiar Doctor Th. Niculescu, devenit ulterior profesor.</p>
<p>-<br />
1954 &#8211; 1959, a predat unele din capitolele de<br />
curs, a organizat si efeectuat lucrarile practice &#8211; alcatuind si o filmoteca<br />
didactica, necesara numarului anual de studenti.</p>
<p>-<br />
1959, detasat de Rectoratul Institutului Medico-<br />
Farmaceutic, pentru a conduce pentru cateva luni o noua Clinica de Radiologie<br />
de la spitalul Cantacuzino &#8211; seful disciplinei Conferentier doctor I. Barzu,<br />
fiind plecat din tara.</p>
<p>-<br />
1959, Noiembrie, odata cu deschiderea Spitalului<br />
Fundeni (700 de paturi &#8211; 4 clinici universitare &#8211; interne, chirurgie generala,<br />
chirurgie vasculara, si urologie) a fost numit seful serviciului Radiologie si<br />
impreuna cu doctor Victor Bucsa pentru pediatrie si Doctor Sanda Boiu pentru<br />
chirurgie cardio-vasculara, a pus bazele unei clinici de Radiologie.</p>
<p>-<br />
In decursul a cativa ani serviciul de radiologie<br />
a fost dotat cu 6 aparate de diagnostic, dintre care un aparat Siemens 1962,<br />
creatie ultra moderna la acea data, dotat cu amplificator de luminiscenta,<br />
radioteleviziune si radiocinematografie.</p>
<p>-<br />
Concomitent colectivul didactic si de medici de<br />
asistenta sanitara, a crescut la 12 membrii, astfel incat Clinica de Radiologie<br />
Fundeni s-a situat ca unitate de prim rang, din tara. Faptul a fost confirmat<br />
de cererea Profesorului Schmitzer, seful catedrei de Radiologie, din acea<br />
vreme, ca unitatea din spitalul Fundeni sa devina incepand cu anul 1964, unitate<br />
de pregatire exclusiva si perfectionare a medicilor specialisti si primari<br />
radiologi.</p>
<p>-<br />
Posibilitatile de diversificare si cuprindere a<br />
tuturor ramurilor Radiologiei, pentru pregatirea si perfectionarea medicilor<br />
radiologi, s-au amplificat, odata cu darea in folosinta a noii aripi a<br />
spitalului Fundeni cu inca 700 de paturi cu clinici de Gastroenterologie,<br />
Chirurgie cardiovasculara, Hematologie,<br />
Cardiologie, aparand in cladirea veche si o clinica de Neurologie.</p>
<p>-<br />
Aceasta noua unitate a fost dotata de asemeni cu<br />
6 aparate, din care unele ultramoderne si un colectiv de 14 medici din<br />
invatamant si din reteaua de asistenta medicala. Organizarea serviciilor de Radiologie,<br />
din noua cladire,  a repartizat-o<br />
asistentului  universitar Doctor Serban<br />
Alexandru Georgescu, ulterior profesor al disciplinei Radiologie, Fundeni.,<br />
care din 1970, s-a profilat pe Computer-Tomografie si a creat scoala de<br />
computer-tomografie. El a desavarsit modernizarea Clinicii de Radiologie<br />
Fundeni- care este la nivelul cel mai modern din lume.</p>
<p>-<br />
In perioada 1960-1993, a organizat cursuri de<br />
pregatire si perfectionare pe diferite teme si durate, cerute de nevoile<br />
asistentei sanitare pentru peste 850 de medici specialistisi primari din cei<br />
cca 1000-1400 de radiologi, cifra variabila de-a lungul anilor.</p>
<p>-<br />
A organizat cursuri teoretice de actualizare de<br />
3 ori a cate 2 ore pe saptamana, dezbateri cazuistice de 3&#215;2 ore pe saptamana,<br />
activitate directa cu asistentii universitari si medicii din diferite servicii<br />
(12 la numar), prin rotatie, seminarii saptamanale de control a cunostintelor,<br />
o zi de referate (sambata) din revistele la zi, facute de catre cursanti si<br />
participarea lor la interpretarea cazurilor deosebite in colectiv. Analizele de<br />
sfarsit de curs prezentate de catre cursanti  erau de-a dreptul impresionante, prin<br />
deschiderea a noi orizonturi asupra specialitatii si caldura cu care colectivul<br />
era apreciat si asteptat la toate manifestatiile stiintifice, regionale, locale<br />
si pe tara, cu sau fara participare internationala. La toate aceste manifestari<br />
colectivul clinicii a fost permanent prezent, realizandu-se intre 1963 si 1993,<br />
data pensionarii sale si numirea ca profesor consultant, 19 rapoarte si<br />
corapoarte la conferinte nationale,  3 rapoarte<br />
si 4 corapoarte la conferinte regionale si interregionale, 7 participari la<br />
conferinte Internationale si un numar de peste 250 lucrari, prezentate in<br />
sesiuni sau sub alte forme: articole scrise, postere, comunicari samd. In<br />
aceasta perioada s-au arhivat peste 12000 de cazuri de filmoteca didactica,<br />
selectionate si complectate cu date de anamneza, probe de laborator, aspecte de<br />
evolutie, confruntari cu constatarile din operatii si de la examenele de<br />
complectare, biopsii si date de anatomie patologica, toate acestea constituind<br />
o inepuizabila resursa de invataminte pentru cursanti, exemplificandu-se astfel<br />
si complectand tot ce aparea in cursurile scrise, monografii sau tratate.<br />
Selectand din diferite lucrari si studii in special pe cele care au reprezentat<br />
o importanta mai mare, citez ca premiere pe tara:  Conferinta a 4 a Nationala de Radiologie, cu<br />
participare internationala &#8211; 1964 si conferinta a I a Nationala de Radiologie &#8211;<br />
1968; Studiul radiocinematografic al dinamicii coledocului si sfincterului Oddi<br />
&#8211; inainte si dupa aplicarea farmacodinamicii, insotita de film.</p>
<p>-<br />
Dinamica mictionala postcolecisto-plastii</p>
<p>-<br />
Refluxul vezico-uretral</p>
<p>-<br />
Incontinenta urinara post-prostatectomie (studii<br />
radiocinematografice insotite de film).</p>
<p>-<br />
Presedintele societatii de Radiologie de la acea<br />
data Profesor Doctor Gh. Schmitzer, a afirmat ca aceste studii au contribuit<br />
mult laqridicarea nivelului conferintelor</p>
<p>-<br />
In anul 1966, la Tokio s-a prezentat &#8211; Studiul radiocinematografic<br />
al adaptarii functionale a esofago-plastiei Gavriliu&#8221;, care s-a bucurat de<br />
apreciere pentru reusita acestei metode chirurgicale.</p>
<p>-<br />
1966 &#8211; La Atena, s-a prezentat &#8222;Studiul<br />
radiocinematografic al adaptarii functionale a esofago-plastiei Gavriliu cu<br />
transplantarea bulbului duodenal la zona faringiana.</p>
<p>-<br />
1968 &#8211; La Haga, s-a prezentat studiul<br />
radiocinematografic &#8222;Tulburari de tranzit ale esofago-plastiei Gavriliu,<br />
situata de necesitate, presternal&#8221;.</p>
<p>-<br />
1970 &#8211; La Copenhaga, s-a prezentet &#8222;Studiul<br />
radiocinematografic, explicandaparitia achalaziei pe esofago-plastia Gavriliu,<br />
situata presternal, prin ischemia data de ingustarea bresei diafragmatice&#8221;.</p>
<p>-<br />
1970 &#8211; la Londra s-a prezentat un studiu privind<br />
introducerea dudodenografiei hipotone cu anesteziere pe sonda (premiera),<br />
prezentare la Conferinta Nationala de Radiologie, editia a II ala Iasi si la<br />
spitalul Hammersmith &#8211; Londra.</p>
<p>-<br />
1986 &#8211; Prezentarea in premiera pe tara la<br />
Conferinta de Imagistica Radiologica, Cluj, a crearii unui proiector, care<br />
selectiona automat si rapid imaginile de pe o pelicula cu multe imagini, in<br />
vederea simplificarii arhivarii si prezentarii acestor imagini la comunicari si<br />
prezentari didactice.</p>
<p>-<br />
Ca alte tipuri de studii si tiparituri mentionez<br />
ca a publicat si redactat o &#8222;Monografie de explorare a tubului<br />
digestiv-clinica, de laborator si radiologica&#8221;., avand 256 de pagini, din care<br />
80 de pagini scrise de Profesor Doctor Corneliu Butnaru.</p>
<p>-<br />
A colaborat la redactarea de cursuri de<br />
Radiologie si capitole de tratate.</p>
<p>-<br />
1969 &#8211; sustinerea tezei de doctorat in stiinte<br />
medicale, devine conferentiar prin concurs.</p>
<p>-<br />
1977 &#8211; a devenit profesor prin concurs.</p>
<p>PE LINIE DE<br />
ASISTENTA SANITARA:</p>
<p>-<br />
1950-1952, concomitent cu norma de preparator a<br />
functionat ca medic secundar la policlinica nr 10, Bucuresti</p>
<p>-<br />
1957, medic specialist</p>
<p>-<br />
1959, medic primar prin concurs , media 10</p>
<p>-<br />
1976, medic primar specialist, gradul 1, prin<br />
concurs.</p>
<p>-<br />
A fost decorat cu 3 ordine si diferite medalii</p>
<p>-<br />
A fost ales intre 1955 si 1959, vicepresedinte<br />
al comitetului pe tara al Sindicatelor Sanitare, a participat activ, impreuna<br />
cu ministrul sanatatii, la organizarea sistemului medical pe grade si tipuri de<br />
pregatire, prin concursuri, examene, stagii.</p>
<p>-<br />
1958, a semnat HCM 1364, de reorganizare a<br />
sistemului sanitar pe aceste principii, alaturi de ministrul sanatatii, fiind<br />
in acel moment presedinte interimar prin imbolnavirea presedintelui ales.</p>
<p>-<br />
1964, fiind presedinte ales al Sindicatelor<br />
Sanitare Bucuresti,  a reusit impreuna cu<br />
Secretarul General al Societatii Stiintelor Medicale, actualmente Profesor<br />
Doctor Emanoil Popescu sa reobtina prin interventii sustinute, recapatarea<br />
sporului de periclitate al cadrelor din Radiologie, pe care odata cu schimbarea<br />
orarului de lucru de la 4 ore, la 6 ore, il pierdusera.</p>
<p>-<br />
1965, a fost ales membru corespondent al<br />
societatii franceze de radiologie.</p>
<p>-<br />
1965, in calitate de Presedinte al Sindicatelor<br />
Sanitare Bucuresti, impreuna cu Doctor Florin Deculescu (decedat), Director al<br />
Directiei medicale si cu sprijinul Vicepresedintelui CSP, Dl. Virgil Parvu, a<br />
reusit sa puna bazele unei Industrii Radiologice de Aparatura, cu colaborarea<br />
firmei franceze C.G.R.</p>
<p>-<br />
1970, a aparut seria &#8222;0&#8221;, de aparate la<br />
Intreprinderea Electrotehnica, care a produs peste 700 aparate ELTEX, pana in<br />
1992, o parte fiind exportate, pana cand din lipsa de comenzi s-a desfiintat.</p>
<p>-<br />
In aceiasi perioada s-a infiintat si fabrica de<br />
filme radiologice, AZOMURES, care functioneaza si azi.</p>
<p>-<br />
Luptand pentru infiintarea unei Industrii de<br />
Aparatura Radiologica ( in calitate de presedinte ales in cele doua legislaturi<br />
statutare, 1990-1994 si 1994-1998 al Societatii de Radiologie si ales in<br />
continuare pana in prezent ca &#8222; Presedinte Onorific al acestei societati), a<br />
reusit impreuna cu directorii Ing. Th. Necsoiu de la IOELMagurele) si a doamnei<br />
director tehnic Robu, in colaborare cu intreprinderile Mecanica fina si CARFIL<br />
Brasov, alaturi de un colectiv de tehnicieni radiologi si programatori , sa<br />
creeze un prototip ultramodern de aparat complet digitalizat, care a fost<br />
oferit Ministerului Sanatatii, pentru licitatie in vederea actualizarii<br />
aparatelor ELTEX, care altfel nu vor mai putea functiona din 2006.</p>
<p>-<br />
-<br />
05.02.2006 text original semnat de Profesor<br />
doctor Docent Corneli Butnaru.</p>
<p>Butnaru Alexandrina &#8211; sotie<a href="http://www.mihaiserban.ro/wp-content/uploads/2013/02/butnaru-140002.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-3640" alt="Butnaru Alexandrina" src="http://www.mihaiserban.ro/wp-content/uploads/2013/02/butnaru-140002-150x150.jpg" width="150" height="150" /></a></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>2012 &#8211; Ianuarie &#8211;<br />
25, Publicat de Comandor Aviator in rezerva Mihai Serban, nepotul  Profesorului Doctor Docent (radiolog) Corneliu  Butnaru</p>
<p>Profesorul<br />
Butnaru a decedat la 26.05.2014 si este inhumat la  cimitirul Marcuta din Bucuresti, bd. Pantelimon</p>
<p>Mihai Serban,<br />
Bucuresti , Ian 2012.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://www.mihaiserban.ro/?feed=rss2&#038;p=277</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cum se fura banii pacientilor cu acte in regula si cum viata noastra este in mare pericol, atunci cand avem nevoie de servicii medicale de la statul Roman.</title>
		<link>https://www.mihaiserban.ro/?p=163</link>
		<comments>https://www.mihaiserban.ro/?p=163#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 28 Jan 2011 10:52:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[medical]]></category>
		<category><![CDATA[Pensionari]]></category>
		<category><![CDATA[social]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.mihaiserban.ro/?p=163</guid>
		<description><![CDATA[Scriu pentru a dovedi inca o data , daca mai este nevoie,                In ziua de 20 Ian 2011, sotia mea a avut simptomele caracteristice unui infarct, -        La 08.10 am sunat la 112 si am solicitat o masina pentru un infarct -        La 08.30 se prezinta o autosanitara cu asistenta -        Asistenta suna la telefon [&#8230;]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Scriu pentru a dovedi inca o data , daca mai este nevoie,                In ziua de 20 Ian 2011, sotia mea a avut simptomele caracteristice unui infarct,<br />
-        La 08.10 am sunat la 112 si am solicitat o masina pentru un infarct<br />
-        La 08.30 se prezinta o autosanitara cu asistenta<br />
-        Asistenta suna la telefon si confirma infarctul si solicita masina cu medic, Nu stiu ce I s-a spus, dar a raspuns ca va face ce trebuie si va aduce pacienta la spital.<br />
-        La ora 09.00 ajungem la Spital Sinaia si o conecteaza la aparatura specifica sub supravegerea dr.Geanta.<br />
-        Se solicita de catre spital ambulanta cu medic, pentru transportul bolnavei la Ploiesti<br />
-        Ambulanta pleaca de la Ploiesti catre Sinaia<br />
-        Familia pacientei alege sa o transporte la Brasov, la Clinicco.<br />
-        Se precizeaza ca ambulanta nu are voie sa iasa din judet si ca se poate merge la Brasov, numai contra cost.<br />
-        Acceptam sa platim diferenta de drum, desi pentru UN PACIENT CU INFARCT NORMAL ALEGI VARIANTA CEA MAI SCURTA, PLOIESTI 60 KM FATA DE BRASOV 40 KM,<br />
-        De pe drum cineva din ambulanta, ma suna si ma intreaba daca poate sa faca chitanta, de parca asta era problema nr 1<br />
-        Ambulanta preia pacienta de la Spital Sinaia si I se indica adresa clinicco Brasov, SOFERUL SPUNE CA NU STIE UNDE ESTE ADRESA SI NU ARE GPS, PROPUNE SA URMARESC SALVAREA PANA LA INTRAREA IN BRASOV, IAR DE ACOLO SA TREC EU IN FATA, PANA LA DESTINATIE.<br />
-        Ajungem la Clinicco, pacienta este preluata de echipa de la urgentA si intr-o ora este facuta operatia si viata salvata<br />
-        . MULTUMESC CLINICCO SI DR ORTAN SI DR. URSU, EXCEPTIONALI. Au salvat viata sotiei mele, in Romania.<br />
o   Ajungem la partea financiara a actiunii si primesc o chitanta (copia in anexa), in care se calculeaza plata intregii distante Ploiesti &#8211; Brasov, desi poate ar fi trebuit sa platesc cel mult, Busteni-Brasov.<br />
-        1. Dupa 40 de ani de contributie la sistemul de asigurari, ce mai este gratuit asigurat si ce nu, pentru ce platim ?<br />
-        2. De ce in Sinaia, sau in statiunile Vaii Prahovei, nu exista salvare cu medic pentru cazuri de infarct sau alte asemenea urgent.<br />
-        3. De ce cand fata de Busteni, Brasovul este la numai 40 km, iar Ploiesti la 60, nu se alege varianta cea mai scurta, in interesul pacientului, in astfel de cazuri timpul de la infarct, pana la interventie se masoara in minute.<br />
Va multumesc</p>
<p>Mihai Serban</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://www.mihaiserban.ro/?feed=rss2&#038;p=163</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
