Transportam rulote sau autorulote, inmatriculate sau neinmatriculate.

Transportam scari, elevatoare, generatoare, obiecte ce se preteaza transportului pe platforma. Dispunem de masini cu platforma fixa cu cale de acces sau platforma hidraulica culisanta.

Transportam masini pe platforma prin ridicare cu macara specializata, cu prindere de roti. Ducem autoturisme la constatari in urma accidentelor.

Transport autovehicule, turisme, dube, 4×4 la si de la service, prezentare la constatare la asigurator.

Serviciul este disponibil non-stop de Luni pana Duminica.

Putem transporta masina fara a fi insotita de propietar.

Putem aduce masina la schimb in acelasi drum, la acelasi pret, fara sa va intrerupeti sejurul.

Preluarea vehiculelor sau obiectelor transportabile se poate face din Bucuresti, judetul Ilfov, Giurgiu, Prahova.

Preluam vehicule de pe autostrazile A1, A2, A3, Dn1, Dn73.

Localitati de pe Valea Prahovei: Comarnic, Breaza, Talea, Sinaia, Busteni, Poiana Tapului, Azuga, Predeal, Pestera, Piatra Arsa.

DISPECERAT BUCURESTI 0726666663

DISPECERAT BUSTENI 0745102596

Vehiculele de transport / tractari au ITP valabil la zi si sunt intretinute in service de marca cu contract de intretinere.

Masina dumneavoastra va fi transportata in siguranta. 01 Ianuarie2015

www.tractariauto.ro

www.tractaridube.ro

Operam non stop in Bucuresti, Ilfov si Prahova, sau alte locatii la cerere.

0723399034  Bucuresti

0745102596 Busteni

Camping Aviator, Busteni o pregatit pentru2015,  o camera comuna pentru Activitati diverse.

Dotari

Mese scaune si

chiuveta

Aragaz

Frigider

Raft si dulap

Televizor

Radio CD

VA asteptam

Rezervari 0745102596

www.ecamping.ro

campingaviator@gmail.com

Categorie: Istorii Buzoiene

Publicat: Joi, 20 Octombrie 2011 00:00

Scris de Cătălin ȚÎNȚĂREANU

Accesări: 1549

* Născut în județul Brăila, viitorul pilot de elită s-a stabilit cu familia la Săhăteni, unde a căpătat pasiunea zborului urmărind luptele aeriene din timpul războiului și o demonstrație de zbor efectuată de regele Mihai

* A format și pregătit primul detașament de piloți de încercare din istoria postbelică a aviației române

Puțin sunt cei care știu că primul pilot șef de încercare în zbor a avioanelor produse de industria aeronautică românească după cel de-al doilea război mondial este un ofițer de carieră care a copilărit, și-a dobândit pasiunea pentru zbor și apoi și-a trăit ultimii ani din viață pe meleaguri buzoiene, mai exact în comuna Săhăteni, unde s-a stabilit cu familia la scurtă vreme după ce a fost adus pe lume. Este vorba de comandorul aviator Corneliu Coman, personalitate importantă în istoria aeronauticii românești, ofițerul care a ajuns la manșa avionului, înscriindu-se fără știrea părinților la Școala de ofițeri de aviație de la Focșani și renunțând la o carieră în domeniul mineritului, impusă de tatăl său.

      Profețiile adeverite ale prizonierilor americani

Comandorul Corneliu Coman s-a născut la data de 28 septembrie 1934, în județul Brăila, dar, datorită meseriei tatălui său, care era picher la căile ferate, familia se mută la scurt timp în Săhăteni, unde acesta fusese detașat.

Anii copilăriei îi sunt marcați de războiul care abia începuse, dar și de povestirile despre avioane ale fraților  săi Constantin, care lucra la uzinele I.A.R. din Brașov, și Stelian, elev la Școala de Aviație de la Mediaș.  Atunci a fost momentul care a declanșat în mintea și sufletul său pasiunea pentru tot ce însemna zbor și avioane. A fost fascinat și de o demonstrație de zbor efectuată de regele Mihai cu un avion IAR 80 pe aerodromul de la Mizil, demonstrație pe care a urmărit-o cu sufletul la gură de pe marginea șoselei spre Ploiești. Deosebit de fascinat era și de încleștările aeriene ce se purtau deasupra comunei între avioanele de vânătoare românești și cele ale americanilor, care atacau rafinăriile de la Ploiești, părinții având serioase dificultăți în a-l ține la adăpost în tranșeea săpată în grădină, atunci când suna alarma.

În aceste condiții, nu e de mirare că a fost printre primii care au alergat la Primărie în vara lui 1944, atunci când prin sat s-a răspândit vestea că un echipaj de pe un avion american doborât a fost capturat în lanurile de porumb din zonă, fiind pentru prima dată în viață când s-a aflat față în față cu un pilot în carne și oase. Avea în mână un avion de hârtie, iar unul dintre americani l-a mângâiat pe creștet și le-a spus celor prezenți că micuțul avea să devină pilot, profeție ce s-a adeverit peste câțiva ani, când tânărul ofițer Corneliu Coman avea să urce pentru prima dată la manșa unui avion.

      A fugit de la facultate pentru a deveni pilot

Planurile sale de a deveni pilot nu au coincis cu cele ale părinților, care și-l doreau inginer, așa că ajunge elev la Școala Tehnică de Mineri, iar la finalul anului doi de studiu, are o discuție furtunoasă cu părinții legată de intențiile sale de a se apuca de zbor. Susținut de frați și surori, obține acceptul la vârsta de 16 ani să se înscrie la școala de planorism de la Sâmpetru-Brașov. La trei zile de la înscriere, este martorul unui tragic accident de planor, în urma căruia cei 23 de colegi ai săi abandonează cursurile, Corneliu Coman rămânând singurul „pe poziție”.

Părinții îl vor însă în continuare inginer, așa că, la insistențele lor, dă examen și este admis la Facultatea de Mine și Minereuri din Timișoara. Un anunț în ziar îi influențează decisiv cariera, proaspătul student dând fuga la Focșani, după ce află din presă că școala de ofițeri de aviație de aici organiza examen de admitere pentru personal navigant. Aici trece cu brio de toate probele examenului, deși ajunsese cu oarecare întârziere, dar, odată admis, conducerea facultății la care era deja student îi amintește de obligația de a achita școlarizarea de la școala tehnică, în cazul în care va renunța la studii.

Cazul său ajunge subiect de discuție între oficialii Comandamentului Forțelor Aeriene Militare și cei din Ministerul Minelor, primii tranșând disputa în favoarea lor cu argumentul „ca dumneavoastră să puteți munci în subteran, cineva trebuie să vă apere din aer”.

Astfel, din data de 1 aprilie 1953, a fost trecut la zbor, devenind pilot în aviația militară.

      I se spunea „Filozoful”

Odată „intrat în pâine” după terminarea școlii de ofițeri, face un scurt popas la casa părintească din Săhăteni, după care merge să-și ia postul în primire la unitatea de aviație din Craiova. Primele zboruri le-a executat cu avionul cu reacție MIG 15, trecând ulterior pe MIG 17 și avansând totodată de la funcția de pilot la cea de pilot șef, apoi comandant de patrulă și locțiitor comandant de escadrilă. La 26 de ani era deja calificat pentru zboruri în toate condițiile meteorologice, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Din 1963, urmează cursurile Academiei Militare Generale, la finalul cărora obține gradul de maior și este mutat la aviația supersonică, avioanele de acest tip fiind de puțin timp intrate în dotarea Armatei Române. Următorii 10 ani îi petrece la unitatea de aviație de la Deveselu, pilotând cinci variante ale avionului MIG 21. Avansează până la gradul de colonel, devenind totodată instructor pentru generații întregi de piloți. În această calitate, va fi numit de piloții mai tineri „Filozoful”, datorită faptului că obișnuia să profite de oricare ocazie pentru a le oferi câte o învățătură tinerilor subordonați, atât în zbor, cât și în timpul orelor de relaxare de la sol.

      Pilot de încercare pe primul avion cu reacție subsonic românesc

La începutul anilor ’70, se trece la realizarea avionului IAR 93, primul avion cu reacție subsonic românesc, în paralel făcându-se demersuri și pentru înființarea Centrului de Încercări de Zbor, prima unitate profesionistă de testare la sol și în zbor a avioanelor. La acea oră, un singur pilot de încercare se afla la Bacău, unde se efectuau primele teste ale prototipului avionului IAR 93, seria 001. Responsabilii Grupului Aeronautic Român au început căutarea și recrutarea de piloți în unitățile de elită în care se zbura pe supersonice, printre aceștia numărându-se și colonelul Corneliu Coman, care în martie 1975 este numit chiar șeful Centrului de Încercări de Zbor, principala sa misiune fiind formarea primului detașament profesionist de piloți de încercare.

În același an este trimis la Rolls-Royce, pentru a se specializa în exploatarea motorului Viper, care echipa avionul IAR 93, ocazie cu care îi uimește pe „Dracii Roșii”, piloții flotei de elită a britanicilor, pilotând și exploatând la maxim două tipuri de aeronave cu care nu mai zburase până atunci.

În aceeași perioadă, face parte din delegația care l-a însoțit pe Nicolae Ceaușescu în Anglia pentru a semna achiziționarea licenței în vederea fabricării în România a aeronavelor de tip BAC. Corneliu Coman a reprezentat componenta tehnică a delegației și a fost cel care a avut cuvântul decisiv în alegerea licenței pentru avioanele de tip BAC.

Totodată, este și autorul manualului de pilotaj pentru avionul IAR 93, manual după care au învățat toate generațiile de piloți de încercare ce i-au urmat la manșa acestui tip de aeronavă.

      O sală de la Muzeul Aviației va purta numele său

În 1978, este numit pilot șef al Centrului Național al Industriei Aeronautice Române, calitate în care va răspunde de formarea și pregătirea tuturor piloților de încercare din industria aeronautică, iar în septembrie 1984 execută ultimul zbor de încercare.

Se pensionează apoi, având la activ peste 2.400 de ore de zbor în 4.400 de zboruri pe 15 tipuri de avioane, subsonice și supersonice. După trecerea în rezervă, s-a retras la casa părintească din Săhăteni, unde a locuit până când a trecut la cele veșnice, în urmă cu 10 ani.

Comandorul Corneliu Coman va rămâne o personalitate emblematică în istoria aviației române, întrucât a format generații întregi de piloți de încercare, ca o recunoaștere a meritelor sale, o sală din incinta muzeului Aviației Române urmând a purta numele său.

O parte din informațiile cuprinse în acest material au fost preluate din articolul „O viață închinată pasiunii pentru zbor, o pasiune închinată vieții”, apărut în revista „Orizont Aviatic”, autori c-dor.(r) ing. Eugen Taujan și ing. Ligia Coman

Placa de marmura cu sefii de promotii ai Scolii Militare de Ofiteri e Aviatie Aurel Vlaicu, Bobocu, Buzau

http://adevarul.ro/sanatate/medicina/spitalul-fundeni—platforma-a-industriei-sanatate-romanesti-1_50ababe97c42d5a6637e24dc/index.html#